Teză de doctorat

Romanul lui Caius Dobrescu este o construcție monumentală, aiuritoare și amuzantă la culme, ridicată pe scheletul unei false teze de doctorat, scrisă de un oarecare Gica Ludu, fost consilier prezidențial, fost redactor al unei televiziuni private, personaj emblematic pentru tranziția României postdecembriste. Presărat, pentru a adormi vigilența unei Onorate Comisii doctorale, cu fragmente pseudoștiințifice și cu referințe bibliografice de un haz nebun (Persill, 1994, Touraine & Tourette, 1970, Blowjob & Blowjob, 1993, Maamaje & Taataje, 1969), textul - care e de fapt istoria vieții „doctorandului” - devine o cavalcadă printre mineriade, aventuri cu yoghini și afaceri în care se amestecă Împăratul țiganilor, profesori universitari și politicieni (pe care, din nebăgare de seamă, i-am putea confunda cu persoane reale). Nu lipsesc nici basmele, pentru că Gica Ludu este, în momentul povestirii, administratorul unei fundații care se ocupă de un numeros grup de copii, iar pentru ei eroul reconvertește tot acest amalgam de afaceri veroase, șantaj și politică murdară în cheie feerică. Teza de doctorat are tot ce îi trebuie pentru a atrage cititorul cel mai pretențios: o poveste care te ține cu sufletul la gură, umor de calitate și o panoramă inedită și plină de sarcasm a societății românești de după 1989.